1. De ce doctor Mariana Ciupa?

Încă de acum câțiva ani de când am intrat în cabinetul doamnei doctor, am știut că atunci când voi fi însărcinată aș vrea ca dumneaei să îmi urmărească sarcina. Pe lângă cunoștințele de necontestat în acest domeniu, experiența de la atâtea nașteri, doamna doctor are un mod empatic de a relaționa, lucrează cu mare dedicare la fiecare caz în parte. Am mai apreciat că pe lângă profesionalismul de care dă dovadă, are un discurs cald de încurajare, cântărește bine cuvintele și m-a făcut să simt că am un mare suport și că sunt pe mâini bune. Și ce altceva aș fi putut să îmi doresc în această perioadă, despre care cu toții știm că vine la pachet cu multe emoții?

2. Care sunt experiențele trăite în cele 9 luni de sarcină?

A trecut timpul neașteptat de repede – ca și abordare, am încercat să iau fiecare zi în parte. Am avut și emoții în anumite etape, pe care le-am acceptat și le-am privit ca parte integrantă a acestui proces. Consider că nu trebuie să încercăm să eliminăm emoțiile, trebuie doar să învățăm să le gestionam, astfel încât să nu preia controlul.

În tot acest timp, am încercat să îmi pregătesc corpul și mintea pentru naștere (încurajez toate mămicile să țină cont de acest aspect). Am urmat orele de pilates prenatal, am făcut exerciții Kegel, dar și masaj perineal. De asemenea, am citit cărți despre Hypnobirthing, am ascultat meditații și am făcut exerciții de respirație. Adaug la această listă și cursul de alăptare, care s-a dovedit foarte folositor ulterior.

3. Cum a decurs nașterea dumneavoastră?

Într-una din meditațiile pe care le-am ascultat în mod frecvent, se promova ideea de acceptare a unei situații date. Și într-adevăr, lucrurile se pot schimba de-a lungul sarcinii sau de-a lungul travaliului. Astfel, m-am pregătit ca în eventualitatea unei schimbări în planul meu de naștere, să accept situația dată și să încerc să nu mă împotrivesc. Odată stabilit acest mindset, cred că mi-am obținut lozul pentru o naștere naturală așa cum îmi doream – știam că tot ce a ținut de mine, am făcut.

La 3 zile de când trecusem de săptămâna 40, am început să simt contracțiile dis de dimineața. La prânz am fost la cabinetul doamnei doctor și am aflat că eram dilatată 3 cm. Împreună am decis că o să revin la un control seara, iar până atunci să merg acasă. Am pus în aplicare teoria învățată din meditații: am privit contracțiile ca niște valuri, ce vin și trec, iar eu nu le opun rezistență. În ceea ce privește durerea resimțită, am încercat să îmi schimb felul în care mă raportez la ea: durerea resimțită în timpul contracțiilor însemna progres, faptul că ușor, ușor bebele se pregătește să vină. În tot acest timp soțul a fost alături de mine și m-a încurajat: am ascultat muzică, am făcut mișcare, dar și o baie caldă. La un moment dat am simțit că sunt contracțiile din ce în ce mai puternice, valurile nu mai păreau rupte dintr-un peisaj grecesc, ci mai degrabă dintr-o furtună tropicală. Plecând în grabă la cabinetul doamnei doctor, am aflat că sunt dilatată maxim. De acolo am plecat direct spre spital, unde totul s-a desfășurat foarte repede, toate indicațiile doamnei doctor și suportul întregii echipe m-au ajutat, iar la ora 19 și 15 minute fetița noastră venea pe lume. Valurile au dispărut și au adus cadoul divin din viața noastră.

4. Cum arată viața proaspetei mămici?

În primele zile am simțit un mix de dragoste nemărginită, adrenalină, dar și momentele copleșitoare având în vedere toate lucrurile noi pe care le implică un bebeluș nou născut. Acum, la aproape la 2 luni, lucrurile s-au stabilizat și deși mai sunt din când în când provocări, niște restanțe la somn, este o călătorie frumoasă și unică în viață.