1. De ce dr. Mariana Ciupa?

Imi amintesc și acum cu multe emoții momentul în care am aflat ca sunt însărcinată de parcă ar fi fost ieri. De îndată ce am împărtășit minunata veste și mamei mele, mi-a recomandat să îmi fac o programare la doamna doctor la care obișnuiește ea să meargă și de care este extrem de mulțumită, aceasta fiind desigur doamna Dr. Ciupa. Nu am ezitat nici o secundă și i-am urmat sfatul. Am știut că am luat cea mai bună decizie încă de la prima consultație. Dânsa a dat dovadă de mult profesionalism, mi-a inspirat încredere și am rămas plăcut surprinsă de cât de mult susține și încurajează nașterea naturală.

2. Care sunt experiențele trăite în cele nouă luni de sarcină?

Am avut norocul sa am o sarcină ușoară și fără complicații. Au fost 9 luni minunate, în care am savurat fiecare moment. Pot spune ca cea mai frumoasă perioadă din timpul sarcinii a fost aceea când am început sa simt primele lovituri ale micuțului. Așteptam mereu cu nerăbdare următoarea programare la doamna Dr. să îl pot vedea și să mă minunez de cât de repede crește.

3. Cum a decurs nașterea dvs.?

Fiind la prima naștere, mă așteptam să am parte de un travaliu lung și dureros, însă nu avea să fie deloc așa. Mi-am dorit mult să nasc natural, dar totodată am decis să iau în considerare și anestezia epidurală, neștiind cât de intense vor fi durerile. Am mers la spital destul de târziu (contracțiile fiind la 2 minute distanță), și atunci la insistențele soțului, că eu aș mai fi rămas acasă. Cum am ajuns, mi s-au rupt membranele și domnul Dr. de gardă mi-a spus ca dilatația este de 3 cm. Până m-am schimbat în hăinuțele din spital și am făcut toate demersurile pentru internare, dilatarea ajunsese la 7 cm. Între timp, echipa o anunțase pe doamna Dr. Ciupa, care în câteva minute a ajuns la spital. Cum deja contracțiile erau tot mai intense, primul lucru a fost să imi exprim dorința pentru anestezia epidurală, însă după un nou consult, doamna Dr. Ciupa a constatat ca dilatarea era deja completă (10 cm) și m-a anunțat ca este timpul să mergem în sala de nașteri și să încep să împing, explicându-mi totodată că anestezia în acel moment nu făcea decât sa ne țină pe loc.

În tot acest timp, întreaga echipă împreună cu doamna Dr. nu au făcut decât să mă încurajeze și după puțin timp mi-am putut ține băiețelul la piept. Felul în care a decurs totul părea ireal. La 22:45 ajunsesem la spital și la 00:20 îmi țineam puiul la piept.

Am născut ușor, fără complicații și bebe a primit nota 10.

Acum încurajez la rândul meu viitoarele mămici și le povestesc cu drag experiența mea, în speranța că vor alege nașterea naturală (acolo unde din punct de vedere medical se poate).

4. Cum arată viața proaspetei mămici?

Am descoperit o nouă formă de iubire, o iubire cum nu am crezut că există. Viața de părinte nu este ușoară cu siguranță, dar merită fiecare „sacrificiu”. Prețuim fiecare moment cu puiul nostru, care crește pe zi ce trece văzând cu ochii.